Drepturile Omului şi Exploatarea copiilor prin muncă

Drepturile Omului şi Dreptul muncii

Veniturile scăzute ale cultivatorilor de cacao duc la grave încălcări ale drepturilor omului şi drepturilor muncii pe plantațiile de cacao.
Datorită veniturilor lor scăzute, cultivatorii nu pot plăti salarii suficiente lucrătorilor lor, nu le pot oferi acestora nici condiții de cazare şi îngrijire medicală acceptabile. În plus, atât lucrătorii cât şi cultivatorii sunt expuşi frecvent unor condiții de muncă periculoase: lucrează cu pesticide fără echipament de protecție, lucrează cu unelte periculoase şi au un program cu ore excesive de lucru. Se confruntă cu  discriminarea rasială şi etnică şi suferă de o alimentație deficientă. Comunităților le lipseşte accesul la educație, apa potabilă şi managementul efectiv al utilităților.

Înrăutățirea condițiilor de muncă duce adeasea la încălcarea Drepturilor Omului şi Drepturilor Muncii, recunoscute internațional şi definite prin Declarația Universală a Drepturilor Omului şi Organizația Internațională a Muncii. În plus, pentru a menține costurile cât mai scăzute, cultivatorii exploatează copiii prin muncă, ceea ce îi îndepărtează pe copii de accesul la educație fiind totodată periculos pentru sănătatea lor fizică şi psihică.

 

Munca copilului

Starea de sărăcie în care trăiesc cultivatorii de cacao îi obligă pe aceştia să reducă cât mai mult costurile de producție. Una dintre cele mai grave consecințe este obligarea copiilor la muncă pe plantații în nişte condiții periculoase. In jur de 2 milioane de copii lucrează numai pe plantațiile din Ghana şi Coasta de Fildeş, mai mult de 500.000 lucreză în condiții de exploatare.

Exploatarea prin muncă

Un sfert dintre copiii cu vârsta între 5 şi 17 ani care trăiesc în regiunile din Africa de Vest unde se cultivă boabe de cacao sunt implicați în procesul de producție de cacao şi lucrează de cele mai multe ori alături de părinții lor la fermele familiale. Copiii îşi ajută astfel părinții, contribuind la veniturile familiei, acest lucru este absolut normal dar nu este tolerat pe plan internațional şi este considerat exploatare în momentul în care munca dăunează sănătății fizice sau psihice ale copilului, este periculoasă sau le limitează accesul la educație. Un exemplu pentru condițiile de muncă periculoase la care sunt expuşi copiii implicați în producția de cacao este folosirea macetelor, transportarea încărcăturilor grele sau contactul cu pesticide – activități care adesea provoacă leziuni şi dureri.

Deşi au existat unele îmbunătățiri, sunt dovezi că traficul de copii cu scopul de a-i folosi la muncă forțată încă există în regiunile în care se cultivă cacao: în special în Coasta de Fildeş, copiii din țătile vecine sunt cumpărați la nişte prețuri scăzute pentru a fi exploatați ca forța de muncă ieftină.

Exploatarea copiilor prin muncă şi traficul de copii sunt încălcări grave ale standardelor internaționale ale Drepturilor Omului şi sunt interzise prin legile Organizației Internaționale a
Muncii (legea 182 şi 138 ale OIM) şi convenția ONU privind drepturile copilului (32/1). In 2001, indstria de cacao şi ciocolată a acceptat abolirea exploatării prin muncă a copiilor până în 2005 prin semnarea voluntară a Protocolului Harkin-Engel. Termenul a fost prelungit de mai multe ori. Obiectivul actual al Protocolului este de a reduce cele mai grave forme ale muncii copilului la 70% până în anul 2020.